Alegerile s-au dus, nesiguranţa a rămas...

Iată că a trecut şi mult aşteptata zi de 28 noiembrie,zi care după unii era catalogată drept că va fi una crucială pentru întreaga istorie a plaiului mioritic, după alţii, însă considerată a fi o zi obişnuită cu vînt şi soare comandat. Spre fericirea tuturora,s-a finisat campania electorală devenită deja, istorie. Partidele politice şi candidaţii independenţi aruncaţi de la început, unii fermi convinşi în victoria finală, alţii timizi şi îndoielnici că vor prinde un fotoliu în viitorul legislativ, în marea învolburată ce se numea electorala 2010.Lansările în campanie, unele cu surle şi trîmbiţe, altele fără mare tam-tam, ca să nu zic ascunse de ochii alegătorilor, au fost date uitării şi asta pentru că această zi crucială nu a mai hotărît nimic. Alegerile parlamentare din 28 noiembrie nu au pus punct crizei politice, cu care se confruntă Republica Moldova de o habă de vreme. Ba mai mult, forfota şi agitaţia persistă şi în continuare, unul mai dihai ca altul, acestea fiind cap de afiş.

La moment veştile sunt proaste pentru cei 60 la sută de alegători care au votat pentru Evropa, întrucît se observă din ce în ce mai mult că, Alianţa pentru Integrarea Europeană se pare că şi-a uitat rădăcinile. Democraţii au sugerat de mai multe ori că vor negocia cu pardidul comuniştilor, totodată, Vladimir Voronin într-un interviu pentru o publicaţie moscovită nu a ezitat să-l numească pe Filat, regele contrabandiştilor, pe Ghimpu pacient la spitalul de nebuni şi anume în acest context domnul Voronin a declarat mare şi tare, că unica alianţă posibilă o vede cu Partidul Democrat. Ei, în acest caz Lupuchor riscă să devină un al doilea Roşca şi acesta are şanse mari, căci Lupul blana îşi schimbă, dar năravul ba. În acelaşi timp la orizont se mai iveşte o altă anomalie,  sîmbătă a sosit la Chişinău, Serghei Narîşkin, şeful administraţiei de la Kremlin care a avut o întrevedere mai întîi cu Marian Lupu, ca a doua zi să se întîlnaescă cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, dar şi cu liderul comunist, Vladimir Voronin. Ei,ce diagnoză să mai fie şi asta? Simplu, e o diagnoză a unei boli cronice, întrucît devine limpede presiunea Moscovei asupra anumitor cercuri influente din Chişinău.

Aşadar un scenariu cît de cît se iţeşte de după cortină, adică PLDM împreună cu PL dau din basmăluţă partidului democrat care se vrea aruncat în braţele comuniştilor, spre a dansa un cel mai frumos tangou. Curios însă, conform primei bombe informaţionale din lume detonată săptămîna trecută, WikiLeakes, în 2009,Voronin a oferit 10 milioane de dolari pentru al cumpăra pe Lupu, acum cu siguranţă în joc sunt puşi la bătaie o sumă şi mai frumuşică. Da, da devine de acum nu numai cel mai frumos, dar şi cel mai scump tangou...

Pînă la urmă, pe moldoveanul nostru nu-l interesează  cine şi cu cine se va uni, cum vor împarte politicienii, milioanele, el îşi doreşte cu adevărat un viitor mai bun, o viaţă prosperă, iar ăştia care s-au înhămat cu atîtea promisiuni să fie buni şi să le respecte. Alegerile au trecut, incertitudinea persistă,iar moldoveanul din nou a rămas de-a boul, UE se pare că va rămîne doar pe hîrtie şi vom putea pune cruce drumurilor noi, pensiilor majorate şi salariilor decente, Adio! vis roz!  Oricum, să nu pierdem speranţa căci, pînă la urmă cine şi cu cine se va uni, rămîne încă de văzut, dar una este clar în timpul apropiat vom afla cît de sinceri şi cît de adevăraţi au fost politicienii noştri  în relaţiile cu alegătorii.